Impreuna cu formatia Taine Folk din care fac parte am gandit, in luna Februarie 1999, ideea unica de realizare a unei opere folk. Piesele le aveam aproape toate pregatite, contineau aceeasi idee, se legau uniform unele de altele si astfel ne-am gandit sa le unim spre a realiza OPERA FOLK “Zmeul Muntelui Zeu”. Piesele din aceasta opera folk sunt realizate intr-un stil original, special, un fel de folk autohton combinat cu elemente de muzica haiduceasca, straveche. Piesele din opera sunt:

• trecerea-n fiinta
• copil fiind, plecat-am…
• intoarcerea acasa I
• nunta in suflet (instrumentala)
• cine sunt ?
• potrivnica chemare
• intoarcerea acasa II
• tara muntilor
• rataciri
• altar
• gand / visu’ pierdutu’
• parasire
• testament / zmeul muntelui zeu

iara florile de munte, toate striga dupa mine,
iara crestele zic: “oule, zmeule!
toata viata noastr-am incercat cu toti sa dam de tine”,
eu spun: “muntilor,
sunt aici si va chem,
va chem”… - Nelu Lazar, “Trecerea-n fiinta”

---

Acolo unde zilele sunt guvernate de luna iar noptile sunt sfante, farmecul padurii, sipotul apelor si inaltimile muntilor s-au impletit formand o lume in care s-a nascut eroul expus in opera folk

Primii pasi i-a facut in casa parinteasca unde a cunoscut caldura sufleteasca si s-a hranit cu sentimente curate. Dar intr-o zi simti cum i-a incoltit in inima tainica chemare a muntilor, acel strigat de a cunoaste misterele padurii. Lua drumul crestelor ametindu-se cu frumusetea stravezie a ploilor, a vanturilor si zapezilor ce, in timp, l-au modelat dupa formele lor.
Mai tarziu, copilul de alta data s-a intors in satul natal ca fecior haiduc, aducand alinare in inimile oamenilor ce-l recunoscusera. Cu binecuvantarea cerului, a muntilor, a mers in fata altarului cu Luna mireasa, oferind lumii intregi o nunta ca-n povesti.
Anii au trecut si intreaga lui fiinta era in continua schimbare. Padurile nu-i mai pareau paduri, drumurile nu-l mai chemau, iar glasurile launtrice il strigau cu nume straine prevestind parca razboiul ce incepu…

Intors de la oaste, mai puternic ca oricand, sorbi cu nesat din linistea satului si iubirea sotiei sale. insa aceeasi chemare a muntilor, acelasi strigat interior il simti oi il urma. Luandu-si adio de la copii si nevasta se indrepta catre tara Muntilor, acolo unde isi lasase sufletul de mic copil.
Dupa ani multi de rataciri a ajuns la altarul vietii lui unde, obosit si batran, a inchinat un ultim sarut crestelor si un ultim gand copiilor lui. Vaietul vantului, racoarea stancilor si a padurii, dansul ploii l-au invaluit intr-o lumina sfanta pentru vesnicie.
Nu adunase prea multe in viata, insa totul a lasat mostenire intregii lumi:

“o imensa dragoste de munte, paduri, mare si tot ceea ce inseamna
NATURA,
o nemasurata dragoste de ploaie, de ninsoare si tot ceea ce inseamna
SENTIMENTE CURATE,
o calatorie de vis ce fiecare om si-ar dori sa o realizeze in viata sa,
un nume ce il poarta fiecare om ascuns inauntrul sau:
ZMEUL MUNTELUI ZEU”