Constructia unui motor in doi timpi este relativ simpla, deoarece aceleasi piese indeplinesc functiile mecanism biela-manivela si sistemul de distributie a gazelor.
In functionare, cand se deplaseaza pistonul in sus, se produce o depresiune in carter, iar in momentul cand pistonul deschide ferestrele de admisie, amestecul este aspirat din carburator si patrunde in carter. Spatiul din carter, intre arborele cotit, peretele carterului si piston, inchis ermetic, imreuna cu volumul cilindrului, formeaza camera de baleiaj.

La miscarea pistonului in jos, amestecul incepe sa se comprime in carter, dupa ce pistonul acopera ferestrele de admisie. Cand pistonul deschide canalele de transfer, amestecul comprimat in carter patrunde prin canale in cilindru, iar dupa ce pistonul acopera canalele de transfer si cele de evacuare din cilindru, amestecul incepe sa se comprime.

La sfarsitul cursei de compresiune, amestecul comprimat se aprinde printr-o scanteie electrica. Cu cat amestecul este mai bine comprimat, cu atat el arde mai bine si cu atat mai mare este economicitatea si puterea motorului. La arderea amestecului, presiunea in cilindru creste brusc pana la 20-30 kg/cmc si gazele imping cu forta pistonul in jos; se produce cursa utila. Forta dezvoltata se transmite prin biela la arborele cotit si il roteste. La sfarsitul cursei utile, inainte sa ajunga pistonul in punctul mort inferior, muchia lui superioara deschide canalele de evacuare, astfel ca incepe evacuarea; din acel moment, presiunea gazelor in cilindru scade pana la 3-4 atm.

Gazele arse ies cu viteza mare in tevile de evacuare. Vibratiile gazelor in tevile de evacuare se transmit aerului si provoaca zgomot puternic. Pentru amortizarea acestui zgomot, la capatul tevii se monteaza o toba de evacuare care, prin franarea curentilor de gaze, racirea gazelor si expansiunea lor, amortizeaza vibratiile, adica micsoreaza zgomotul. Tobele de evacuare si tevile de evacuare sunt astfel alese ca sa se poata obtine de la motor putere si economicitate maxima.

Dupa inceputul evacuarii, inainte ca pistonul sa ajunga in punctul mort inferior, muchia superioara a pistonului incepe sa deschida ferestrele de baleiaj. In acest moment presiunea din cilindru scade pana la 1,2-1,4 atm.

Dupa cum am aratat mai sus, in acest timp amestecul carburant proaspat este comprimat in camera de baleiaj aproximativ pana la 1,5 atm. Sub influienta presiunii, amestecul proaspat intra in cilindru in doua jeturi. Aceste jeturi converg sub un unghi langa peretele din spate al cilindrilor. Dupace s-au unit aceste jeturi, ele se ridica spre chiuloasa, spaland-o si, coborand pe langa peretele din fata, ajung la ferestrele de evacuare, impingand in fata lor gazele arse. In felul acesta se produce baleiajul cilindrului.

Mai departe ciclul se repeta. Intregul proces de functionare se desfasoara la o singura rotatie a arborelui cotit.