Schema dispozitivului, de o simplitate extrema, contine un singur tranzistor si un numar de patru diode, folosind ca instrument de masura un miliampermetru ce are la cap de scala aproximativ 1 - 1,5 mA.

Masuratorile se efectueaza in trei regimuri de functionare, comandate de comutatorul K, astfel: in pozitia 1 - masurarea turatiei motorului; in pozitia 2 - masurarea tensiunii la bornele acumulatorului; in pozitia 3 - masurarea unghiului Dwell. Principiul de functionare are la baza masurarea valorii medii a unui curent pulsator, generat prin actionarea repetata a ruptorului. Valoarea curentului masurat va fi determinata de numarul si durata impulsurilor negative aplicate de catre ruptor la intrarea dispozitivului, respectiv la baza tranzistorului T.
Tranzistorul T, care lucreaza in regim de comutatie, este blocat in stare de repaus, deschizandu-se pentru fiecare impuls care negativizeaza baza, ceea ce se traduce prin aparitia la bornele potentiometrului P1 a unor impulsuri de tensiune de forma aproximativ dreptunghiulara.In cazul folosirii dispozitivului ca turometru (K in pozitia 1), tranzistorul fiind blocat, condensatorul C1 incepe sa se incarce prin potentiometrul P1 - dioda D1 - miliampermetru la tensiunea nominala a bateriei. In momentul aplicarii de catre ruptor a unui impuls negativ pe baza tranzistorului, acesta se deschide, permitand descarcarea condensatorului C1 prin lantul P1 - circuitul de colector-emitor - R1-D2. Curentul care trece astfel prin miliampermetru si dioda D1 va fi proportional cu numarul de impulsuri negative aplicate bazei tranzistorului, sau, cu alte cuvinte, va fi proportional cu turatia axului motorului.

Reglarea instrumentului in regim de functionare ca turometru se realizeaza cu ajutorul potentiometrului P1. Diodele D3 si D4 au rolul de a proteja baza tranzistorului fata de eventualele impulsuri de tensiune inalta.

Pentru masurarea tensiunii la bornele bateriei de acumulatoare este necesar ca scala instrumentului sa fie etalonata, avand la cap de scala o valoare superioara tensiunii nominale, pentru a se putea masura tensiunile la borne si in regim de incarcare a bateriei, ca si in cazul unor eventuale dereglari ale sistemului regulator de tensiune (consideram ca o valoare de aproximativ 20 V la cap de scala asigura pe deplin aceste cerinte).

In acest regim de lucru (K in pozitia 2), reglajul se efectueaza cu ajutorul potentiometrului P3, folosind pentru etalonare orice instrument de masura cu precizie suficienta in domeniul dat.

In cazul folosirii dispozitivului pentru masurarea unghiului de inchidere a contactelor ruptorului (K in pozitia 3), de fapt, se determina valoarea raportului T1/T2, adica raportul dintre perioada de timp in care contactele ruptorului sunt inchise (T1) si perioada in care se produce intregul ciclu de aprindere (T2). Valoarea acestui raport se exprima fie in unitati unghiulare (grade), fie in procente. Pentru ratiuni de ordin practic, recomandam etalonarea instrumentului in procente.

Impulsurile negative aplicate pe baza tranzistorului sunt aproximativ egale ca amplitudine in orice regim de functionare a motorului (in cazul nostru, in jur de 0,3 V), insa ele difera ca durata, in functie de durata de inchidere a contactelor ruptorului, determinata la randul ei de o serie de alti factori, ca distanta dintre contacte, starea de uzura a camelor distribuitorului, etc.

In aceasta situatie, instrumentul va indica un curent mediu, proportional cu durata perioadei de inchidere a contactelor (T1).

Etalonarea instrumentului se realizeaza simplu, scurtcircuitand intrarea dispozitivului prin punere la masa, cand instrumentul va teebui sa indice o valoare corespunzatoare limitei superioare (100%). Pentru a plasa aceasta valoare la cap de scala, se va actiona asupra potentiometrului semireglabil P2. Intrucat variatia indicatiilor instrumentului este liniara, determinarea valorilor intermediare si trasarea scalei nu prezinta nici o dificultate (scala se imparte in 10 diviziuni egale, corespunzatoare valorilor 10%…20%…30%, etc.).

Asa cum s-a mentionat mai inainte, valoarea unghiului de inchidere este independenta de turatia motorului, deci indicatia instrumentului va trebui sa fie stabila in orice regim de functionare a motorului (admitand ca starea contactelor ruptorului este perfecta).

La etalonarea scalei turometrului se va folosi un generator de joasa frecventa, un alt turometru etalonat, sau, in lipsa acestora, vom face uz de unul din artificiile urmatoare: se noteaza la cap de scala cifra 8, reprezentand valoarea 8000 rot/min - turatia maxima limita pentru care dispozitivul asigura inca o precizie suficienta. Apoi, tinand seama de liniaritatea scalei, aceasta se imparte in 8 diviziuni egale, notand cifrele corespunzatoare de la 0 la 7 (eventual si valori intermediare).

Se aplica la intrarea dispozitivului un semnal pulsator, cules dupa redresarea unei tensiuni alternative de 5-6 V (de la un transformator de sonerie). Se actioneaza cursorul potentiometrului P1, aducandu-se acul indicator in dreptul indicatiei corespunzatoare unei frecvente de 50 Hz (frecventa semnalului aplicat).

In ceea ce priveste realizarea practica a dispozitivului, se recomanda folosirea unui montaj pe circuit imprimat, care se va confectiona in functie de dimensiunile pieselor disponibile si in primul rand de cele ale instrumentului de masura.

In sfarsit, cateva precizari in legatura cu piesele folosite. Tranzistorul T poate fi in principiu de orice tip de joasa frecventa, pnp (EFT 312, EFT 313, AC 180, etc.); diodele D1-D4 vor fi de tip F 307, F 407 sau similare; instrumentul de masura va trebui sa aiba o rezistenta interna de aproximativ 1000 ohmi.

Alimentarea montajului se asigura direct de la bornele bateriei de acumulatoare.

In cazul utilizarii unui tranzistor npn sau pentru adaptarea dispozitivului in scopul folosirii la tipurile de motoare cu plusul la masa, se vor face modificarile corespunzatoare in alimentarea montajului.

Schema cablajului imprimat pentru realizarea acestui turometru multifinctional, realizata de mine, este prezentata in figura urmatoare: